Istoricul localității
Localitatea Salva este atestată documentar din anul 1245 alături de alte localităţi de pe văile Someşului şi Sălăuţei.
În trecut, localitatea făcea parte din districtul Rodnei care îngloba toate satele de pe cursul superior al Someşului Mare.
Începând din 1762 până în 1851, Valea Rodnei devine graniţa militară, ceea duce la militarizarea zonei şi la dezvoltarea transporturilor şi comunicaţiilor în zonă.
Situare
Comuna Salva este situată în bazinul inferior al Văii Sălăuţa, în partea de nord-vest a judeţului. Este aşezată la o distanţă de 28 de km de reşedinţa de judeţ şi 4 km de oraşul Năsăud, cel mai apropiat centru urban.
Se găseşte la intersecţia a două drumuri, respectiv DN 17 C Năsăud-Romuli care face legătura cu judeţul Maramureş şi DN 17 D Năsăud-Beclean, drum care leagă oraşul Dej din judeţul Cluj cu localitatea Salva.
Comuna este un important nod de cale ferată, care asigură legătura cu localităţile Vişeu, Vatra Dornei şi Dej.
Din punct de vedere matematic Salva are latitudinea 47 grade 18 minute şi longitudinea 24 grade 22 minute.
Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 5034,90 ha din care 2099,90 ha păduri în extrateritoriul comunei (păduri grănicerești) situate în suprafața teritorială a altor comune după cum urmează:
♦ Măieru 1651 ha
♦ Sângeorz Bai 142,50 ha
♦ Dorna Candrenilor 306,40 ha
După deducerea acestora rezultă o suprafață administrativ-teritorială de 2935 ha din care:
♦ Suprafață agricolă 1892,0 ha
♦ Suprafață neagricolă 1043,0 ha.
Din totalul suprafețelor agricole terenurile arabile totalizează 871ha, fânețe naturale 289 ha și livezi 12 ha, iar din suprafața neagricolă 593 ha reprezintă păduri și terenuri cu vegetație forestieră.
Suprafața totală ocupată de păduri și terenuri cu vegetație forestieră este de 2692,90 ha ceea ce reprezintă 53,50 % din suprafața totală a comunei și care asigură prin exploatarea și valorificarea masei lemnoase importante venituri la bugetul comunei.
Vecini: – la est: Oraşul Năsăud
– la sud: comuna Nimigea
– la nord-est: comuna Coşbuc
– la nord-vest: comuna Zagra.
Coduri poştale ale localităţilor aparţinătoare:
♦ Salva – 427255
Coduri poştale ale localităţilor vecine:
♦ Năsăud – 425200
♦ Nimigea – 427180
♦ Coşbuc – 427070
♦ Zagra – 427385
Populaţia
Populaţia comunei este de 2741 locuitori și este structurată după cum reiese din tabel:
| Total populaţie
la nivel de localitate |
Copii sub 6 ani | Copii între 7 şi 14 ani | Copii între 14 şi 18 ani | Tineri între 19 şi 35 ani |
| 2741 | 177 | 355 | 255 | 545 |
| Persoane între 36 şi 45 ani | Persoane peste 45 ani până la 65 ani | Persoane peste 65 ani | Total bărbaţi | Total femei |
| 397 | 400 | 612 | 1341 | 1400 |
| Total populaţie activă (între 18 şi 65 ani) | 1425 | |||
| Total populaţie activă (între 18 şi 65 ani) calificată într-o meserie | 342 | |||
| Cât din populaţia activă este plecată la muncă în străinătate? | 120 | |||
| Total populaţie activă fără loc de muncă | 78 | |||
| din total câte femei fără loc de muncă? | 40 | |||
| din total câte persoane cu studii superioare? | 15 | |||
| Pentru persoanele calificate într-o meserie, care sunt calificările cele mai uzuale? | |||
| – operator mase plastice
– fierar betonist – croitorie – operator cablaje |
– constructor
– tamplar – meșter popular |
||
| Nivelul studiilor populaţiei active (între 18 şi 65 ani) | |||
| Studii primare | Studii gimnaziale | Studii liceale | Studii superioare |
| 137 | 960 | 1230 | 411 |
Economia
Economia locală se caracterizează prin diversitate, fiind axată în special pe zootehnie, apicultură, artizanat, exploatarea şi prelucrarea lemnului, tâmplărie şi prelucrarea maselor plastice. În comuna există:
♦ 10 exploataţii agricole mixte – bovine, ovine, albine
♦ 4 de persoane fizice autorizate (PFA) în domeniul prefabricatelor din beton şi mozaicului – 8 angajaţi
♦ 43 de asociaţii familiale (AF) din care 5 în domeniul tâmplăriei
♦ o societate comercială cu 30 de angajaţi care are ca obiect de activitate prelucrarea şi producerea de mase plastice
♦ un atelier specializat în producţia de mobilier şi tâmplărie (PFA)
♦ 2 service-uri auto – (5 angajaţi)
♦ 31 de PFA-uri în total
♦ 11 agenţi economici ce au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul
♦ 2 livezi de câte 1 ha fiecare
♦ 1 PFA specializată în apicultură
♦ o asociaţie de producători „Asociaţia Crescătorilor de Taurine”
Cele 31 de societăţi comerciale şi cele 43 de asociaţii familiale de pe raza comunei asigură 118 locuri de muncă. Din totalul populaţiei active se înregistrează 342 salariaţi din care 84 în sectorul bugetar şi 258 în sectorul privat. Aproape 200 dintre salariaţi fac zilnic naveta în oraşul Năsăud la diverse locuri de muncă.
Totuşi, principala ramură a economiei locale o reprezintă agricultura (şi în special agricultura de subsistenţa) unde îşi desfăşoară activitatea cea mai mare parte a populaţiei active şi care asigură mijloacele de existenţă şi veniturile acestei părţi a populaţiei. Comuna fiind amplasată în zona colinară a Văii Someşului Mare, relieful fiind reprezentat de coline înalte de până la 850 m, care se pretează foarte bine la creşterea animalelor, activitate care asigură cea mai mare parte a veniturilor populaţiei locale în condiţiile în care suprafaţă arabilă este redusă. Astfel, conform Registrului agricol în 2007 în comună erau înregistrate 665 capete bovine, 400 capete porcine, 3710 ovine, 400 capete caprine, 240 capete cabaline, 4800 păsări, 100 familii de albine.
Din totalul suprafeţelor agricole terenurile arabile totalizează 871ha, fâneţele naturale 289 ha, iar livezile 12 ha. Suprafaţa neagricolă este de 593 ha, fiind reprezentată de păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră. În ultimii ani, un număr de 70 de persoane au absolvit cursurile de calificare în culturi vegetale şi creşterea animalelor organizate de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă şi au fost achiziţionate 10 tractoare agricole noi, 10 aparate de muls, o moară, 14 motocositoare. Piaţa de desfacere pentru produsele agricole este oraşul Năsăud aflat la numai 3 km de comună.
Cultură și învățământ
Rata scăzută a şomajului, numărul relativ mic al persoanelor ce beneficiază de ajutor social, populaţia tânără, lipsa conflictelor etnice şi confesionale, conservarea tradiţiei şi perpetuarea ei în rândul tinerilor sunt elementele ce caracterizează comuna Salva, fapt dovedit şi de prezenţa atelierelor de artizanat în localitate.
Facând parte dintr-o zonă folclorică bogată, renumită în special datorită „clopului cu paun”, Salva se remarcă şi datorită ansamblului folcloric « Păunaşii Salvei », recunoscut internaţional.
Pe teritoriul comunei se găsesc monumente religioase şi istorice precum
♦ Mănăstirea Izvorul Tămăduirii
♦ Statuia Tiberiu Morariu (doctor în geografie, căruia şcoala îi poartă numele)
♦ Platoul Mocirla cu Troiţa lui Tănase Tudoran.
Comuna are şi echipa de fotbal – Spicul Salva – iar vestiarele şi grupul social al terenului au fost recent modernizate.
Căminul cultural a fost modernizat şi dispune de grup social şi bucătărie, precum şi de apartamente pentru cazare. Acesta necesită însă lucrări de extindere. Anual sunt organizate diverse evenimente precum sărbătorirea “Fiilor Satului”.
Creşterea nivelului emigraţiei, sporul natural negativ (începând din 1995) din ultimii ani, lipsa locurilor de joacă şi a spaţiilor verzi, lipsa unui club de distracţie pentru copii, lipsa ONG-urilor locale şi neimplicare populaţiei constituie aspecte asupra cărora trebuie acţionat pentru a preveni evoluţia negativă a comunităţii.
Învățământ
| Număr grădiniţe | 1 |
| Număr şcoli | 2 |
| Capacitate grădiniţe şi grad acoperire | 77 locuri, 100% |
| Capacitate şcoli şi grad acoperire | 400 locuri ,100% |
Oportunități de investiții
Sectoare cu potenţial – există condiţii favorabile pentru a construi competenţe specifice şi pentru a asigura avantaje competitive în competiţia pe plan zonal:
• zootehnia, axată pe ferme de dimensiuni mici şi medii de bovine, ovine şi caprine
• apicultura
• prelucrarea si prepararea produselor agricole locale: carnea, laptele, lâna, pielea, mierea de albine, fructele şi ciupercile de pădure
• artizanatul
• prelucrarea finită a lemnului şi tâmplăria